Ce rămâne din noi | Andrei Ruse – Recenzie de Carte

de Mihaela Gheorghe,
19 septembrie 2026

Ce rămâne din noi | Andrei Ruse, Hyperliteratura, București, 2026.

Romanul debutează cu Frederic, un cititor introvertit căruia îi place să își petreacă timpul liber lecturând în confortul propriului cămin. M-am regăsit în Frederic și, mai mult decât atât, m-a amuzat cum Ruse anticipează dorința noastră, a consumatorilor de cărți, de a experimenta fără a ne urni din fotoliu:

Sunt rari oamenii care îți pot marca viața dintr-o singură întâlnire. Și cu atât mai puțin un astfel de eveniment poate avea loc când ești izolat în casă. Însă exact asta i s-a întâmplat lui Frederic.

Frederic este surprins de vizita lui Eugène Rosier, un bătrânel blând, politicos care se prezintă ca fiind fiul fostului proprietar al apartamentului. Musafirul neașteptat își face apariția din dorința de a revedea casa părintească.

Curând, Eugène relatează povestea de iubire a părinților săi, Pierre și Beatrice, dar și evenimentele nefericite din copilărie și adolescență care l-au împins să părăsească Elveția.

Urmează un amalgam de trăiri și emoții puternice. Pierre se îndrăgostește de eleva lui cu zece ani mai tânără, Beatrice. În ciuda încercărilor de a se îndepărta, timpul nu face decât să amplifice atracția unuia pentru celălalt. Iubirea lor istovitoare devine patologică.

Beatrice este cea care face primul pas spre o relație intimă și, ulterior, spre căsătorie. Pierre este un scriitor retras, căruia îi place să fie idolatrizat și al cărui mare defect este lipsa de inițiativă. Căsnicia lor devine o colivie, în care intrusul este chiar propriul copil, pe care îl consideră vinovat pentru întreruperea vieții lor pasionale.

Cartea sensibilizează printr-o combinație bizară de romantism și realism. Prima jumătate a poveștii lor de iubire este delicioasă, ca mai apoi să te revolte ura pe care cei doi, acum în ipostaza de părinți narcisiști, o exercită asupra copilașului Eugène.

N-am lăsat cartea jos. Am citit-o pe nerăsuflate într-o noapte, asemenea lui Frederic care îl găzduiește pe povestitor până se scapătă de ziuă.