
Spectacolul este o reinterpretate a piesei omonime a lui Shakespeare și pune în scenă drama lui Ham, un adolescent care se închide în cameră și refuză să întâlnească noul iubit al mamei după două luni de la decesul tatălui. Băiatul își varsă doliul, furia, disperarea și tristețea prin artă. Chitara și jocul cu marionetele devin astfel terapeutice.
Spectacolul este generos în efecte speciale, umor și muzică. Victor Duez, deși singur pe scenă, reușește cu o putere hipnotizantă să aducă la viață marionetele prin voci distincte și gesturi fluide.
Printre momentele mele preferate, se numără discuțiile video ale lui Ham cu prietenii săi: Horatio și Ophelia. Echipa tehnică, prin proiecțiile clare, redau cu succes afișarea apelurilor video, iar actorul reușește să relaționeze convingător cu decorul care se personalizează.
Ham trece prin mai multe drame: pierderea tatălui, recăsătoria mamei și despărțirea de Ophelia. Se răzbună pe marionete, cărora le atribuie numele și trăsăturile inamicilor săi: tatăl vitreg, mama trădătoare și tătăl Opheliei, Polonius, care se împotrivește relației lor.
Publicul a fost captivat de intensitatea jocului și empatic cu suferința lui Ham. La interpretarea melodiei lui Stromae «L’Enfer» de către Victor Duez la chitară, oamenii au început să aplaude în ritm. Când Ham a fost întrerupt de următorul apel video de la prieteni, s-a lăsat liniștea și publicul a urmărit pe nerăsuflate interacțiunea actorului cu proiecția, marionetele și decorul.
Piesa aduce speranță. Odată ce traumele sunt consumate și vindecate prin artă, Ham se maturizează. Publicul răsuflă ușurat odată cu pacea interioară a personajului.
La final, când s-au stins luminile preț de câteva secunde, un ropot de aplauze a străpuns bezna și liniștea. Oamenii s-au ridicat în picioare, aclamând «Bravo!» și șoptind între ei: «Un singur om și scena a fost plină!»
Când s-au aprins luminile și Victor Duez a apărut în mijlocul scenei, am avut un șoc: Hamlet era om. Din adolescentul răzvrătit, puternic și învingător, am văzut un om talentat, transpirat și umil. Ne-a făcut cu mâna în semn de mulțumire și a plecat la cabină, dar publicul a continuat să aplaude până ce acesta a revenit pe scenă. A luat marionetele și a făcut plecăciuni cu ele, gest îndrăgit și lăudat de public la plecare.
O experiență unică! Mulțumim Festivalului Shakespeare că a adus la Craiova un asemenea spectacol! Vă îndemn cu drag și căldură să verificați programul generos și să vă luați bilete. Credeți-mă că merită!
Este imperios de menționat, de asemenea, echipa artistică:
Autor: Christophe Luthringer și Ned Grujic, după Hamlet de William Shakespeare | Regia: Christophe Luthringer | Scenografia: Davit Teysseyre | Lumini: Jean Charles Garcia | Sunet și muzică: Aldo Gilbert
Vedeți site-ul companiei Les Pies Menteurs aici.

Articol scris de Mihaela Gheorghe, 25 mai 2026.

Lasă un răspuns